O mare parte din modul în care interacționăm cu computerele se face prin text. Pentru a afișa textul pe ecran, se folosesc fonturi care definesc aspectul caracterelor. Diferite fonturi pot fi utilizate în scopuri diferite. Linux Mint definește cinci utilizări standard pentru fonturi care pot fi configurate independent.
Pentru a configura fonturile pe care le folosește Linux Mint, trebuie să deschideți instrumentul de selectare a fonturilor. Pentru a face acest lucru, apăsați tasta Super, apoi tastați „Font Selection” și apăsați Enter.
Sfat: Tasta „Super” este numele pe care multe distribuții Linux îl dau tastei Windows sau tastei Apple „Command” pentru a evita orice probleme legate de mărcile comerciale.
Primul dintre cele cinci fonturi „Font implicit” este folosit pentru majoritatea textului din sistemul de operare. „Fontul desktop” este folosit exclusiv pentru etichetele pictogramelor de pe desktop. „Fontul documentului” este destinat să fie utilizat atunci când se afișează documente, cu toate acestea, majoritatea vizualizatorilor de documente folosesc propriile setări de font, astfel încât acest lucru nu este de mare folos. „Fontul Monospace” modifică fontul folosit de aplicațiile terminale. Fontul „Titlul ferestrei” schimbă fontul folosit pentru titlul ferestrei în partea de sus a fiecărei ferestre.
Notă: Opțiunile de font afectează doar unele aplicații. Aplicațiile care își setează propriile fonturi, cum ar fi Libre Office Writer sau Google Chrome, nu vor fi afectate.
Făcând clic pe fontul utilizat în prezent pentru oricare dintre cele cinci categorii de fonturi, puteți selecta un font nou sau puteți configura dimensiunea fontului. În fereastra „Alegeți un font”, puteți utiliza caseta de text de sus pentru a căuta un font după nume. În plus, caseta de text de jos este folosită pentru a arăta cum vor arăta fontul rezultat și dimensiunea fontului.
Dacă doriți să reveniți la aspectul implicit, fonturile implicite sunt „Ubuntu Regular”, „Ubuntu Regular”, „Sans Regular”, „Monospace Regular” și, respectiv, „Ubuntu Medium”. Toate fonturile sunt implicite la dimensiunea fontului 10.
Setări de font
„Factorul de scalare a textului” ajustează scalarea tuturor fonturilor afectate, cu numere mai mari mărind fonturile. „Hinting” este o tehnică de ajustare a modului în care sunt afișate caracterele prin alinierea lor orizontală și vertical cu pixelii fizici de pe ecran, în încercarea de a minimiza neclaritatea în jurul dreptului linii.
„Anti-aliasing” este un proces prin care se încearcă netezirea marginilor zimțate, în special vizibile pe liniile diagonale și curbe, prin aplicarea unui efect de estompare subtil pentru a îmbunătăți calitatea imaginii. Ordinea „RGBA” este utilizată pentru a configura modul în care este aplicat efectul de antialiasing.
Sfat: pentru anti-aliasing, „RGBA” se referă la tipul de culori care sunt aplicate marginilor netede, în special: roșu, verde, albastru și alfa. „Alfa” nu este din punct de vedere tehnic o culoare, în schimb, este termenul folosit pentru a se referi la transparență. Ca parte a procesului de netezire, unii pixeli au culoarea ajustată prin adăugarea de culoare, în timp ce alții devin puțin mai transparente.
